Vreau sa vezi si cealalta perspectiva. Designerii se plang in mod constant de clienti – ca nu stiu ce vorbesc, ca vor prea multe variante, ca sunt nehotarati. Ok, dar noi cum suntem?

De ce sunt designerii dificili?

Mediul înconjurător

Designerii lucrează de obicei de la distanță. Nu avem nevoie să fim într-un birou zi de zi, așa că, chiar și cei care nu lucrează complet remote, sunt organizați într-un mod hibrid. Asta înseamnă că nu suntem atât de familiarizați cu sălile de ședințe și întâlnirile. Lucrul de acasă sau dintr-o cafenea schimbă modul în care interacționezi cu oamenii. Ești mai relaxat, nu te îmbraci în cămașă și sacou și nici nu ești presat de întâlniri una după alta.

Eu, din poziția de antreprenor, am calendarul plin cu întâlniri, iar adesea discut cu oameni care și ei la rândul lor au calendarul plin. Există un mod anume de a vorbi, de a sparge gheața, apoi întrăm în subiect, după care încheiem intr-un mod anume. E un stil specific…

Dar când lucrezi de acasă, nu ai parte de așa ceva și implicit îți este dificil să înțelegi cealaltă perspectivă.

Creativitatea

Un alt motiv pentru care lucrul cu oamenii creativi poate fi o provocare este creativitatea în sine. Într-un mediu de afaceri, majoritatea obiectivelor sunt atinse într-un mod liniar. Procesul poate fi accelerat, dar în majoritatea cazurilor, cu cât lucrezi mai mult, cu atât te apropii de obiectiv.

E ca și cum ai face 100.000 de flotări. Pe măsură ce faci tot mai multe, nivelul tău de fitness crește. Poți face seturi de 20 sau seturi de 100. Dar cu cât faci mai multe, cu atât te apropii de obiectiv. Liniar.

Pe de altă parte, realizarea unui logo sau a unui ambalaj nu funcționează așa. Creativitatea necesită libertate. Poate dura câteva minute sau câteva luni. Cantitatea de efort nu este corelată cu calitatea rezultatului. Poți desena logo-ul Nike în câteva minute, dar asta nu îl face un logo ieftin, slab sau inferior calitativ.

Deadlines

Când vine vorba de creativitate, e greu sa impui termene limită. Acestea nu prea funcționează pentru oamenii creativi. Sigur, dacă angajezi un designer pentru a crea 20 de bannere pentru Facebook si Instagram, stabilirea unui termen clar poate fi în regulă.

Dar dacă vrei o identitate vizuală complet nouă pentru o companie, adică un logo, o schemă de culori, estetica generală, atunci nu poți stabili un termen limită ferm. Aici e fricțiunea – angajezi un instalator și întrebi cât durează. Îți dă un timp estimativ, plus-minus.

Angajezi un designer și întrebi cât durează și nu îți va plăcea răspunsul. Care de obicei va suna ca „Nu știu” sau „Depinde”. Ideea e că nu plătești pentru un proces liniar la sfârșitul căruia ești garantat un rezultat satisfăcător.

Unele activități creative vor fi ștrangulate de anumite limite stricte. Gen verificarea zilnică – “salut, cum merge treaba?. E de înțeles – antreprenorul e dornic să vadă progres fiindcă, în general, așa funcționează treaba în firmele lui – pe măsură ce trec zilele, se mai adaugă o cărămidă nouă, se face un progres vizibil într-un fel sau altul.

Pe partea cealaltă designerul poate abia a început să schițeze ceva. Poate doar își caută inspirație uitându-se pe pereți sau pe Behance. Întrebarea “cum merge treaba” este deosebit de supărătoare.

Și toate aceste lucruri fac că relația designer – client să fie dificilă.

Concluzie

Designerii nu sunt obișnuiți cu un mediu corporatist pentru că tind să lucreze de la distanță sau destul de izolat. Designerii creativi nu lucrează într-un mod liniar și timpul și calitatea nu sunt strâns corelate. Din cauza asta, e greu să impui termene limită.

Controlul e important pentru afacere și antreprenori. Oamenii creativi nu pot fi puși într-o cutie și apoi să te aștepți să gândească în afara cutiei și să te impresioneze. De aceea e greu să lucrezi cu oamenii creativi.